Ieși dimineața din bloc, tragi aer pe gură și o săgeată scurtă îți trece prin dinte. Peste o oră, cafeaua fierbinte face același lucru, iar seara, înghețata de pe raft rămâne neatinsă. Cu răcirea vremii, tot mai mulți oameni constată că au dinți sensibili, deși până acum n-au simțit nimic. Senzația e scurtă, dar sâcâie, iar mulți o ignoră luni de zile, convinși că trece. Uneori trece, alteori e doar începutul unei probleme care se poate rezolva mai ușor dacă o iei din timp. Iată ce se află de obicei în spate.
Ce se întâmplă, de fapt, în dinte
Sub smalț, dintele are un strat numit dentină, străbătut de canale microscopice care ajung până la nerv. Cât timp smalțul și gingia acoperă dentina, canalele rămân izolate. Când stratul de protecție se subțiază sau gingia se retrage, canalele se deschid, iar frigul, căldura, dulcele sau aerul rece ajung să excite nervul. Rezultatul e o durere scurtă, ascuțită, care dispare la câteva secunde după ce stimulul dispare.
De aceea sensibilitatea se simte mai ales în sezonul rece. Aerul rece trece peste dinții expuși, iar contrastul cu băutura fierbinte, luată imediat după, accentuează senzația. Dacă durerea însă persistă după ce stimulul a dispărut, sau apare spontan, fără nicio cauză, e posibil să fie vorba de altceva decât de sensibilitate simplă.
Nu toți oamenii simt la fel. Pragul diferă de la o persoană la alta, iar un dinte poate fi sensibil luni întregi, apoi se liniștește, apoi revine. Notează când apare, la ce, cât durează; aceste detalii îl ajută mult pe medic.
Periajul prea energic și smalțul uzat
Unul dintre cele mai frecvente motive este chiar periajul făcut cu prea multă forță. Cine apasă tare, cu o periuță cu fire dure și cu mișcări orizontale, tocește treptat smalțul de la colet, zona de lângă gingie, și împinge gingia în jos. În timp apar mici crestături în formă de pană, vizibile pe marginea dintelui.
Soluția este simplă, dar cere disciplină: periuță cu fire moi, apăsare ușoară, mișcări scurte, câte un dinte pe rând. Mulți oameni se corectează doar prin faptul că țin periuța ca pe un creion, nu în pumn. O periuță electrică cu senzor de presiune ajută la învățarea gestului.
Și alimentele acide contribuie: băuturile acidulate, sucurile de citrice, oțetul în cantități mari, vinul. Acizii înmoaie temporar smalțul, iar un periaj imediat după consum îl poate uza. Așteaptă o jumătate de oră și clătește gura cu apă între timp.
Gingia retrasă și boala parodontală
Gingia se retrage din mai multe motive: periaj agresiv, inflamație cronică, dinți așezați strâmb, dar și simplul trecut al anilor. Odată retrasă, rădăcina dintelui, care nu are smalț, rămâne expusă și e mult mai sensibilă decât coroana. Retragerea nu se reface singură, însă se poate opri.
Inflamația gingiei, adică gingivita, apare când placa bacteriană rămâne la marginea dintelui. Dacă nu e tratată, poate evolua spre parodontită, în care sunt afectate și ligamentele, iar osul se pierde. Semnele de alarmă sunt sângerarea la periaj, respirația neplăcută persistentă, gingiile umflate sau dinții care se clatină. În aceste cazuri, sensibilitatea e doar unul dintre simptome.
Un control cu detartraj profesional elimină depunerile pe care periuța nu le mai poate ridica și oferă punctul de plecare pentru un plan clar de întreținere. Dentistul sau igienista poate arăta tehnica potrivită pentru gura ta.
Carii, fisuri și lucrări mai vechi
O carie începută, mai ales una mică de lângă gingie sau dintre dinți, poate provoca sensibilitate la rece și la dulce înainte să doară serios. Tot așa, o obturație veche, cu margini descoperite, lasă loc infiltrațiilor. Dacă sensibilitatea apare într-un singur dinte, mereu același, e un indiciu bun că trebuie examinat acela.
Fisurile mici ale dintelui, produse de mestecat dur, de scrâșnit sau de o lovitură, dau o durere specifică: ascuțită la mușcare, mai ales când elimini presiunea. Sunt greu de văzut cu ochiul liber și se depistează la cabinet.
Sensibilitatea apare uneori și după un tratament, de pildă după o obturație sau o albire, și de obicei trece în câteva zile sau săptămâni. Dacă durează mai mult, ai dreptul să întrebi și să revii la control.
- Durerea apare doar la rece și dispare în câteva secunde: de obicei sensibilitate a dentinei.
- Durerea apare la mușcare sau la eliberarea presiunii: posibilă fisură sau problemă de obturație.
- Durerea persistă minute sau ore după stimul: necesită control cât mai repede.
- Durerea apare noaptea, fără motiv: nu se amână consultul.
- Dintele este schimbat la culoare sau însoțit de umflătură: programare urgentă.
Scrâșnitul, stresul și obiceiurile din somn
Mulți oameni scrâșnesc din dinți noaptea, fără să știe. Se trezesc cu maxilarul încordat, cu dureri de cap sau cu dinți sensibili dimineața. Scrâșnirea uzează smalțul și poate crea fisuri microscopice, iar în timp expune dentina. Perioadele agitate, de la serviciu sau de acasă, accentuează fenomenul.
Un stomatolog poate observa semnele de uzură și poate recomanda o gutieră de protecție, făcută pe măsură. Gutierele de farmacie nu se potrivesc tuturor și uneori agravează situația. Pe lângă ele, ajută și rutinele de seară care reduc tensiunea: o plimbare, un duș cald, mai puțină cafea după-amiaza.
Merită observat și un alt obicei: rosul unghiilor, mestecatul de pixuri sau de gheață, deschiderea ambalajelor cu dinții. Toate solicită smalțul și pot duce la fisuri sau ciobiri.
Albirea, produsele de la raft și sensibilitatea
Tratamentele de albire, făcute în cabinet sau acasă, sunt o cauză cunoscută de sensibilitate trecătoare. Substanțele active pătrund prin smalț și irită temporar nervul, iar dinții reacționează la rece zile în șir. De regulă, senzația dispare, însă cine are deja dinți sensibili, gingii retrase sau obturații vechi ar trebui să discute cu medicul înainte de orice procedură.
Produsele de albire din comerț, benzile, gelurile, cărbunele activ, pastele abrazive, nu sunt toate la fel de blânde. Unele conțin substanțe care atacă smalțul sau gingia, iar folosite excesiv, lasă dinții mai sensibili decât înainte. Cele de casă, cu bicarbonat, lămâie sau oțet, sunt de evitat complet, pentru că smalțul pierdut nu se reface.
La fel, apele de gură foarte acide sau cu mult alcool pot agrava iritația la unii oameni. Dacă ai observat că sensibilitatea a apărut după un produs nou, oprește-l și vezi dacă lucrurile se calmează.
Frigul, respirația și obiceiurile de sezon
Cu toamna vin și obiceiuri noi: ceaiuri fierbinți, supe, vin fiert, dulciuri de sezon, ieșiri în aer rece cu gura deschisă. Fiecare e nevinovat, dar succesiunea lor, fără pauze, obosește dinții. Un ceai prea fierbinte, urmat de un pahar cu apă rece, solicită smalțul prin dilatare și contracție, ceea ce poate agrava fisurile vechi.
Unele persoane respiră pe gură mai ales în sezonul rece, din cauza nasului înfundat. Aerul uscat și rece usucă mucoasa, scade saliva și face dinții mai vulnerabili. Soluția este clătirea cu apă, hidratarea și, dacă nasul rămâne blocat, un control medical general.
Merită să-ți aduci aminte și de copii. Dinții de lapte au smalț mai subțire, iar cei definitivi, abia erupți, sunt mai poroși. Dacă un copil se plânge de dinți la rece, spune-i medicului la următorul control, fără să aștepți să se acumuleze.
Ce poți face acasă până la consult
Pentru sensibilitate ușoară, există paste de dinți special concepute, care blochează treptat canalele dentinei. Efectul apare după câteva săptămâni de folosire constantă, de două ori pe zi. Unii oameni le aplică și direct pe dintele sensibil, seara, lăsând pasta fără să clătească, dar tehnica se confirmă cu medicul sau cu farmacistul.
Alte gesturi mici ajută: bei băuturile reci cu paiul, nu le ții în gură, respiri pe nas când ieși în frig, îți acoperi gura cu un fular în zilele geroase. Alege alimente la temperatură moderată și evită schimbările bruște dintre fierbinte și rece.
Nu amâna însă un control dacă durerea se prelungește peste câteva săptămâni, dacă se intensifică sau dacă apar semne ca umflătura, febra sau gustul urât în gură. Atunci nu mai e vorba de confort, ci de o problemă care are nevoie de diagnostic.
La consult, medicul testează cu aer, cu rece și cu o sondă fină, uneori cere o radiografie. Primești o explicație despre ce provoacă sensibilitatea și un plan: igienizare, o schimbare de periuță, aplicarea unor lacuri de protecție, obturarea unei zone, o gutieră sau, mai rar, un tratament mai amplu. Varianta depinde de cauză.
Din experiența multor cabinete, oamenii care vin devreme, la prima senzație, scapă de obicei cu tratamente simple. Cei care așteaptă până la durerea de noapte ajung adesea la proceduri mai lungi. Nu e o regulă, dar merită ținută minte.
Dacă medicul nu găsește nimic grav, nu înseamnă că senzația era închipuită. Sensibilitatea dentinei e reală, chiar dacă nu cere un tratament complex, și se ameliorează de obicei cu un plan simplu, urmat constant timp de câteva săptămâni.
Mâine dimineață, la periaj, ține periuța ușor, cu fire moi, și observă dacă un anumit dinte reacționează. Lasă cafeaua să se răcească puțin și notează pe telefon unde, când și cât durează durerea. Cu aceste informații, programarea la dentist devine mult mai folositoare.
