Sari la conținut
Stil de viață și sănătate orală

Sarcina și sănătatea dentară: ce se schimbă în aceste luni

Sarcina și sănătatea dentară: ce se schimbă în aceste luni
Foto: Tima Miroshnichenko / Pexels

Multe viitoare mame sunt surprinse să afle că gingiile lor devin brusc mai sensibile, chiar dacă nu au schimbat nimic în rutina de igienă orală. Fenomenul, cunoscut informal drept „gingivita de sarcină”, apare la o proporție semnificativă de femei și este strâns legat de fluctuațiile hormonale, nu de o neglijență personală, așa cum cred adesea pacientele înainte de a discuta cu medicul.

De ce gingiile devin mai vulnerabile în timpul sarcinii

Nivelurile crescute de progesteron și estrogen intensifică fluxul sangvin către gingii și modifică felul în care organismul reacționează la bacteriile din placa dentară. Practic, aceeași cantitate de placă bacteriană care înainte de sarcină nu producea nicio problemă vizibilă poate acum declanșa roșeață, umflare și sângerare la periaj sau folosirea aței dentare. Vestea bună este că acest răspuns exagerat nu înseamnă o igienă mai proastă, ci pur și simplu o sensibilitate crescută, temporară, care de regulă se reduce considerabil după naștere.

Controalele stomatologice în timpul sarcinii

Contrar unei convingeri destul de răspândite, vizitele la stomatolog nu sunt periculoase în sarcină, iar amânarea lor poate face mai mult rău decât bine. Trimestrul al doilea este considerat, în general, cel mai potrivit pentru tratamente de rutină, inclusiv detartraj profesional, tocmai pentru că disconfortul matinal specific primelor luni s-a redus, iar riscurile asociate ultimelor săptămâni de sarcină nu sunt încă un factor. Recomandarea generală rămâne aceeași ca pentru orice adult: un control la fiecare șase luni, discutat însă în avans cu medicul, similar principiilor descrise în cât de des trebuie să mergi la control stomatologic, adaptate la particularitățile fiecărei sarcini.

Grețurile matinale merită și ele o mențiune aparte. Vărsăturile frecvente expun smalțul la acid gastric, iar reflexul de a periaj imediat dinții după un episod de greață poate, paradoxal, agrava eroziunea smalțului înmuiat temporar de acid. Recomandarea specialiștilor este să se clătească gura cu apă simplă sau cu puțin bicarbonat dizolvat și să se aștepte cel puțin treizeci de minute înainte de periaj.

Legătura cu greutatea la naștere și alte riscuri

Cercetările din ultimii ani au evidențiat o legătură între bolile parodontale netratate în sarcină și riscul crescut de naștere prematură sau greutate mică la naștere, deși mecanismul exact rămâne studiat activ. Inflamația cronică pare să joace un rol, similar cu ceea ce se observă și la diabetul și riscul crescut de probleme gingivale, unde inflamația sistemică influențează direct evoluția bolii gingivale. Din acest motiv, medicii recomandă tot mai insistent ca sănătatea orală să fie inclusă explicit în discuțiile prenatale, alături de alimentație și de restul controalelor obișnuite.

Pentru viitoarele mame care se confruntă cu sângerări gingivale persistente, cel mai bun sfat rămâne să nu renunțe la periaj și ață dentară din cauza disconfortului, ci dimpotrivă, să mențină o igienă și mai riguroasă, eventual cu o periuță moale și o tehnică blândă. Sensibilitatea trece, de regulă, în lunile de după naștere, dar placa bacteriană lăsată să se acumuleze în această perioadă poate lăsa urme mai greu de remediat ulterior.