Periuța de dinți petrece douăzeci și trei de ore și cincizeci și șase de minute pe zi nefolosită. Ce se întâmplă în acest interval contează mai mult decât par să creadă majoritatea oamenilor, care o clătesc superficial și o aruncă înapoi în pahar. Vestea bună este că nu ai nevoie de sterilizatoare cu ultraviolete, capsule dezinfectante sau soluții speciale. Ai nevoie doar de apă, aer și puțină atenție la unde o pui.
Ce se întâmplă cu perii după ce termini
După periaj, perii rețin apă, resturi microscopice de pastă și o parte din bacteriile pe care tocmai le-ai îndepărtat din gură. Umezeala este factorul cheie, pentru că bacteriile se înmulțesc doar într-un mediu umed. O periuță care se usucă complet între utilizări devine, practic, un mediu ostil pentru majoritatea microorganismelor.
Merită spus și că nu trebuie să intri în panică. Cavitatea bucală nu este și nu poate fi sterilă, iar bacteriile de pe periuța ta sunt, în cea mai mare parte, aceleași cu care convietuiești oricum. Problema nu este prezența lor, ci proliferarea excesivă și contaminarea încrucișată, adică situația în care ajungi să îți transferi microbi de la altcineva sau din alte surse.
Rutina care chiar funcționează
Sunt câțiva pași simpli, toți gratuiți:
- clătește periuța sub jet puternic de apă cel puțin cinci secunde, frecând perii cu degetul mare pentru a scoate pasta prinsă la bază
- scutur-o energic de câteva ori deasupra chiuvetei, ca să elimini surplusul de apă dintre peri
- depoziteaz-o vertical, cu perii în sus, ca apa să se scurgă în jos și să nu stagneze în mănunchi
- lasă capul periuței descoperit, la aer, nu într-un capac închis sau într-o husă de plastic
- păstreaz-o la distanță de alte periuțe, cel puțin doi centimetri, ca perii să nu se atingă
- închide capacul toaletei înainte de a trage apa, dacă periuțele stau în aceeași încăpere
Ultimul punct pare exagerat, dar are o bază reală. Fiecare tragere de apă cu capacul ridicat proiectează în aer particule fine care se depun pe suprafețele din apropiere. Nu este o catastrofă, dar este un obicei care nu costă nimic.
Capacele de protecție merită o mențiune separată, pentru că sunt cea mai răspândită greșeală bine intenționată. Ele par igienice, dar fac exact opusul: închid umezeala înăuntru și creează mediul perfect pentru multiplicare bacteriană. Un capac are sens doar în bagaj, pe durata călătoriei, și doar dacă periuța a fost lăsată să se usuce înainte. Chiar și atunci, scoate-o imediat ce ajungi.
Paharul comun al familiei este a doua problemă frecventă. Când patru periuțe stau lipite una de alta, cu perii atingându-se, transferul între ele este garantat. Un suport cu compartimente separate rezolvă situația, dar merge și mai simplu, cu patru pahare individuale. Contează mai ales în familiile în care cineva are o infecție respiratorie sau o problemă gingivală activă.
Ce nu are rost să faci
Circulă multe metode de dezinfectare care fie nu ajută, fie strică periuța. Fierberea deformează perii de nailon și le distruge capetele rotunjite, transformându-i în margini abrazive pentru gingie. Microundele fac același lucru și pot topi mânerul. Înmuierea permanentă în apă de gură sau în alcool degradează treptat materialul și nu oferă un beneficiu demonstrat în reducerea cariilor sau a gingivitei.
Sterilizatoarele cu ultraviolete reduc, într-adevăr, numărul de bacterii, dar niciun studiu nu a arătat că această reducere se traduce într-o sănătate orală mai bună la o persoană sănătoasă. Sunt bani cheltuiți pentru un beneficiu teoretic.
Există o singură situație în care dezinfectarea are sens practic: după o infecție bucală sau după o boală contagioasă, când periuța poate fi înlocuită direct. Este mai ieftin decât orice dispozitiv și mai eficient decât orice soluție.
Cât despre durata de viață, perii deformați nu mai curăță indiferent cât de bine ai întreținut periuța, iar detaliile despre momentul potrivit de înlocuire sunt discutate în articolul despre frecvența schimbării periuței. Dacă perii ți se răsfiră mult mai repede decât în trei luni, cauza este de obicei presiunea aplicată în timpul periajului, nu calitatea produsului, iar asta merită corectat separat.
Un ultim detaliu care se uită ușor: dacă ai o periuță electrică, scoate capul de pe mâner o dată pe săptămână și clătește ambele piese. În zona de îmbinare se adună apă, pastă și un depozit negricios pe care nu îl vezi până nu desfaci. Trei secunde de clătire acolo fac mai mult decât orice lampă cu ultraviolete pusă pe raftul din baie.
