Sari la conținut
Probleme frecvente

Aftele bucale care revin mereu: cauze posibile și metode de calmare

Aftele bucale care revin mereu: cauze posibile și metode de calmare
Foto: Anna Shvets / Pexels

O aftă izolată este un accident minor. Apare, doare câteva zile, se vindecă și o uiți. Problema începe atunci când ciclul se repetă lună de lună, iar în gura ta există aproape permanent cel puțin o leziune care te împiedică să mănânci normal. Forma aceasta are un nume: stomatită aftoasă recidivantă, și afectează undeva la unul din cinci oameni.

Aftele sunt ulcerații superficiale, rotunde sau ovale, cu un centru gălbui-albicios și un halou roșu în jur. Apar pe mucoasa mobilă — interiorul obrazului, buza, marginile limbii, planșeul bucal — și niciodată pe gingia fixă sau pe palatul dur. Detaliul acesta este important, pentru că le deosebește de herpes, care apare exact pe zonele opuse și care începe cu vezicule grupate, nu cu o ulcerație unică.

De unde vin, când revin constant

Nu există o cauză unică, ci un teren pe care se suprapun factori declanșatori. Merită trecuți în revistă, pentru că mulți se pot corecta.

  • Traumatismul local. Mușcarea obrazului, o margine ascuțită de la o plombă sau de la o proteză, periajul agresiv, un aparat ortodontic care freacă. Cea mai banală cauză și cea mai des ignorată.
  • Laurilsulfatul de sodiu (SLS) din pasta de dinți. La persoanele predispuse, acest detergent usucă și subțiază stratul protector al mucoasei. Trecerea la o pastă fără SLS reduce, la o parte dintre pacienți, frecvența episoadelor în câteva luni. Merită corelat cu ce am scris despre cum alegi pasta de dinți potrivită pentru tine.
  • Deficiențele nutriționale. Fier, vitamina B12, acid folic, zinc. Aftele repetate sunt uneori primul semn vizibil al unei anemii feriprive, iar un set simplu de analize lămurește situația.
  • Stresul și lipsa somnului. Relația este bine documentată clinic: sesiuni de examene, perioade aglomerate la muncă, nopți scurte — și aftele reapar.
  • Factorii hormonali, cu episoade legate de ciclul menstrual la unele paciente.
  • Alimente declanșatoare la persoane sensibile: nuci, ciocolată, roșii, citrice, brânzeturi fermentate, ananas.

Există și situații în care aftele nu sunt o problemă locală, ci simptomul unei boli sistemice. Boala celiacă, boala Crohn, colita ulcerativă, boala Behçet sau anumite deficite imune se manifestă frecvent cu ulcerații orale recidivante. Semnalele care ar trebui să trimită pacientul la investigații suplimentare sunt: afte însoțite de tulburări digestive persistente, ulcerații genitale, leziuni oculare, scădere în greutate inexplicabilă, febră recurentă.

Ce calmează durerea și ce grăbește vindecarea

Aftele minore se vindecă spontan în șapte până la paisprezece zile, fără cicatrice. Tratamentul nu accelerează spectaculos procesul, dar face perioada suportabilă.

Ce funcționează rezonabil:

  • Geluri sau paste orale cu anestezic local, aplicate înainte de masă.
  • Preparate care formează o peliculă protectoare peste ulcerație, izolând-o de contactul cu alimentele.
  • Apă de gură cu clorhexidină, în cure scurte, care reduce suprainfectarea bacteriană.
  • Corticosteroizi topici, prescriși de medic pentru formele frecvente sau extinse.
  • Clătiri cu apă sărată călduță, ieftine și surprinzător de utile pentru disconfort.

Ce e mai bine să eviți: aspirina pusă direct pe leziune, care produce o arsură chimică; alcoolul sanitar sau apele de gură cu concentrație mare de alcool, care usucă mucoasa; și cauterizarea „de casă” cu diverse substanțe, care transformă o ulcerație superficială într-una profundă. În perioada activă, renunță la alimentele acide, sărate sau foarte condimentate, la băuturile carbogazoase și la snacksurile crocante cu muchii tăioase.

Când o „aftă” nu mai este o aftă

Aici trebuie multă claritate. O ulcerație care nu s-a vindecat în trei săptămâni nu mai poate fi tratată ca o aftă banală și necesită examinare de specialitate. La fel, o leziune care crește, care are marginile indurate, care sângerează spontan sau care apare mereu în același loc, pe o zonă traumatizată cronic.

Confuzia merge și în cealaltă direcție: depunerile albe care se șterg lăsând o zonă roșie nu sunt afte, ci de obicei o infecție fungică. Diferența dintre cele două se vede ușor la o consultație, iar semnele specifice le-am descris în articolul despre candidoza orală și depunerea albă de pe limbă.

Un obicei simplu care ajută mai mult decât pare: ține un jurnal timp de două-trei luni, cu data fiecărui episod, cu ce ai mâncat în ziua precedentă, cu nivelul de stres și, la femei, cu ziua din ciclu. Tiparele ies la iveală surprinzător de repede, iar odată identificat declanșatorul, controlul asupra problemei se schimbă complet. Iar dacă tiparul nu apare deloc, iar aftele revin oricum la fiecare câteva săptămâni, atunci discuția nu mai e despre gură, ci despre ce se întâmplă în restul organismului.